| 1.
|
CALM, -Ă, calmi, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. (Despre natură) Care se află în stare de liniste deplină. ◊ Calm ecuatorial = zonă îngustă de o parte si de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe si ploi abundente. Calm tropical = zonă aflată între zona alizeelor si cea a vânturilor dominante de vest. Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulaţii. ♦ (Despre procese) Care se desfăsoară linistit. 2. (Despre oameni, despre manifestările si stările lor sufletesti) Care se stăpâneste; stăpânit, cumpănit, linistit; p. ext. potolit, domol, asezat, flegmatic, imperturbabil. II. S.n. 1. Stare de liniste deplină a atmosferei. 2. Stăpânire de sine, sânge rece, tact în acţiuni, în vorbire. ♦ Pace sufletească, lipsă de frământări. - Din fr. calme.
Sursă
: DEX'98
(6158)
- valeriu |
| |
| 2.
|
Calm ≠ agitat, alarmat, aprig, dezechilibrat, furios, nelinistit, tulburat, violent, zbucium, frământat, îngrijorat, înfuriat, trepidant, zbuciumat, neliniste, furie
Sursă
: Antonime
(69786)
- siveco |
| |
| 3.
|
CALM s. v. obligeană.Sursă
: Sinonime
( 175530)
- siveco |
| |
| 4.
|
CALM adj., s. 1. adj. domol, linistit, pasnic, potolit, stăpânit, temperat. (Om ~.) 2. adj. flegmatic, imperturbabil, placid. (O fire ~.) 3. s. flegmă, imperturbabilitate, placiditate. (~ul unui om flegmatic.) 4. adj. calmat, domolit, linistit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (Atitudine ~.) 5. s. v. cumpăt. 6. s. v. astâmpăr. 7. adj. domol, linistit, molcom, netulburat, pasnic, potolit, tihnit, (înv.) păciuit, (fig.) destins, dulce. (O atmosferă ~.) 8. s. v. liniste. 9. adj. v. linistit. 10. adj. linistit, tăcut. (Pe aleile ~.) 11. adj. v. usor.Sursă
: Sinonime
( 175529)
- siveco |
| |
| 5.
|
calm s. n., (meteor.) pl. c'almuri
Sursă
: DOR
(229329)
- siveco |
| |
| 6.
|
calm adj. m., pl. calmi; f. sg. c'almă, pl. c'alme
Sursă
: DOR
(229330)
- siveco |
| |
| 7.
|
CALM2 n. 1) Lipsă de agităţie în natură; stare de liniste în atmosferă. 2) Lipsă de nervozitate; stăpânire de sine; sânge rece. /<fr. calme
Sursă
: NODEX
(326198)
- siveco |
| |
| 8.
|
CALM1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre natură) Care se caracterizează prin lipsă de agitaţie; care se află în stare de liniste deplină. 2) (despre persoane) Care îsi stăpâneste sentimentele si acţiunile; stăpân pe sine. 3) (despre sentimente si manifestări ale oamenilor) Care denotă stăpânire de sine; caracterizat prin cumpănire. /<fr. calme
Sursă
: NODEX
(326197)
- siveco |
| |
|
|